Anxietatea de separare este o etapa normala in dezvoltarea copilului si este traita de acesta atunci cand este despartit de figura principala de atasament (mama sau alta persoana de care acesta este atasat si care ii confera siguranta).
Incepand cu varsta de 8-10 luni, copiii plang atunci cand sunt luati de langa mama. In mod normal aceasta teama de separare atinge in varf in jurul varstei de 1 an si apoi descreste treptat catre varsta de 2 ani si 6 luni.
Anxietatea de separare devine o tulburare psihica atunci cand aceasta teama la separarea de membri familiei este excesiva, neadecvata varstei si nivelului de dezvoltare al copilului, cauzand suferinta marcata in viata acestuia.
Copiii cu anxietate de separare se tem ca un eveniment nefericit va duce la pierderea sau vatamarea parintilor, refuza in mod persistent sa mearga la scoala sau in alt loc fara parinti, refuza sa ramana singuri acasa sau sa mearga la culcare, au frecvent cosmaruri implicand tema separarii si acuza in mod repetat simptome somatice (cum ar fi dureri de cap, de stomac, greata sau voma) atunci cand survine sau este anticipata separarea de persoanele de atasament major. Aceste simptome trebuie sa se manifeste pentru cel putin 4 saptamaniinainte de a se putea pune diagnosticul de Anxietate de separare.
Cauze si factori de risc pentru dezvoltarea anxietatii de separare:
un eveniment traumatizant trait de copil (ex: cutremur)o separare anterioara de lunga durata (ex: un parinte plecat in alta tara)situatii de viata stresante in familie (divortul parintilor, o boala grava sau moartea unui membru al familie, moartea unui animal de companie)o schimbare majora si brusca survenita in viata copilului si la care el nu a avut timp sa se adapteze (nasterea unui frate, schimbarea persoanei de ingrijire -babysitter- , inceperea scolii)o tulburare somatica a copilui (majora sau minora)o familie extrem de unitatrasaturi de temperament ale copilului: timiditatea ,pasivitatea, teama si evitarea situatiilor noi, nefamiliareIn functie de severitatea anxietatii de separare, aceasta tulburare poate avea un impact mare in viata copilului, limitand intr-o mare masura activitatea acestuia si implicarea lui in relatii sociale cu ceilalti, ceea ce poate duce la izolare. S-a constat ca frecvent, aceasta tulburare se asociaza in timp cu agorafobia, tulburarea de panica si fobia sociala.
Tratament:
Parintii au un rol important in procesul terapeutic. Ei trebuie sa invete sa isi asculte si sa isi inteleaga propriul copil, sa ramana calmi atunci cand acestia sunt anxiosi, amintindu-le de situatii din trecut pe care au reusit sa le depaseasca, sa le indrepte atentia catre evenimente placute din viitorul apropiat.
Cateva sfaturi utile pentru parinti:
Puteti lasa ocazional copilul, incepand cu varsta de 6 luni, cu persoane din afara familiei. Aceasta va ajuta copilul sa tolereze scurte perioade de timp in care e separat de parinti si il va incuraja sa aiba incredere in alti adulti.Incepeti sa stabiliti contacte cu ceilalti copii de la varsta de un an, chiar daca la aceasta varsta, copiii nu coopereaza in timpul jocului. La varsta de 3 ani, copilul ar trebui sa fie interesat de jocul in grup cu ceilalti copii.Integrarea in colectivitate in jurul varstei de 3 ani este benefica, mai ales in cazul copiilor care sunt foarte dependenti de parinti.Ajutati copilul sa se familiarize cu locuri si oameni noi, inainte de a-l lasa singur in acel loc.Reamintiti-i copilului diverse fapte curajoase pe care le-a facut in trecut si laudati-l de fiecare daca cand reuseste sa isi depaseasca teama.Aratati-i copilului ca ii intelegeti sentimentele de teama, dar nu cedati in fata reactiilor sale emotionale.
Exiplicati copilului in cuvinte pe care le intelege ca nu i se va intampla nimic rau. Nu radeti de sentimentele lui de teama sau nu il pedepsiti pentru asta. Nu il mituiti pentru a isi ascunde teama. Daca aveti in plan o activitate placuta dupa ce va reintalniti, aceasta trebuie sa nu fie conditionata.respectati promisiunile legate de ora la care va intoarceti si durata absentei. Indreptati-le atentia spre diverse aspecte pozitive din timpul zilei pentru a le distrage atentia de la temeri imaginare.